Pentru a raspunde la
aceasta intrebare este nevoie sa intelegem cate ceva despre efortul
fizic: cum influenteaza metabolismul si balanta energetica a
organismului?
In principiu, efortul este de doua
tipuri : efort de intensitate mare (maximala) care poate fi mentinut
doar pe o durata scurta (exemplu: sprintul) si efort de intensitate
medie sau mica (submaximala) ce poate fi sustinut un timp indelungat
(exemplu: jogging-ul). Primul tip de efort se numeste efort anaerob,
deoarece se bazeaza, din punct de vedere metabolic, pe reactii care nu
necesita prezenta oxigenului (reactii anaerobe), in timp ce un efort de
intensitate mai mica nu depaseste capacitatea de transport de oxigen a
organismului, motiv pentru care este posibila sustinerea sa prin
reactii aerobe. Reactiile aerobe sunt mai economice pentru organism,
din punct de vedere energetic, dar efortul sustinut astfel nu are
intensitatea celui anaerob. Reactiile anaerobe pe de alta parte permit
eliberarea unei cantitati mari de energie in timp scurt, dar sunt
foarte limitate ca durata. (exemplu: ridicari de greutati, probele
scurte de viteza, sarituri etc).
Pentru
sustinerea efortului fizic, eforturile de intensitate mare consuma
glucoza. Eforturile de intensitate medie si mica (submaximala),
utilizeaza in primele 30 de minute tot glucoza, ca substrat energetic,
dupa acest interval de timp, glucoza disponibila este teoretic
epuizata, motiv pentru care organismul comuta pe lipide ca sursa
energetica. Acesta este motivul principal pentru care durata de
desfasurare a unui efort, si nu neaparat intensitatea lui, a fost
principalul criteriu pentru alegerea tipului de exercitii fizice care
sa aibe un randament cat mai mare in scaderea in greutate. Cu alte
cuvinte, jogging-ul de exemplu, alergarea pe banda, gimnastica aerobica
de intensitate nu foarte mare au fost principalele tipuri de exercitii
indicate pentru acest scop. Parcurile din toata lumea sunt pline de
persoane care alearga in pas usor, mentinand ritmul la un nivel care sa
permita organismului desfasurarea efortului fizic un timp cat
mai indelungat, trecerea primelor 30 de minute marcand momentul din
care “incepe consumul grasimilor”.
Sa
vedem cum stau lucrurile in realitate. Efortul fizic contribuie la
scaderea in greutate prin doua mecanisme:
1.exercitiul fizic consuma
calorii.
2.exercitiul fizic produce modificari in
organism si dupa incetarea sedintei de antrenament, modificari care au
repercusiuni asupra cheltuielilor energetice obisnuite ale acestuia.
Facand o paralela intre cele doua tipuri de efort si felul in care
influenteaza fiecare mecanismele enuntate mai sus, remarcam:
-
In balanta energetica a organismului, cand cheltuielile energetice
depasesc aportul caloric (calorii continute de alimentele ingerate), se
recurge la utilizarea formei de depozit a energiei, adica
tesutul adipos. Dietele hipocalorice scad aportul caloric in timp ce
efortul fizic creste consumul energetic. De fapt, volumul si nu
intensitatea efortului este factorul determinant pentru cantitatea de
calorii cheltuita pentru sustinerea acestuia, volumul fiind produsul
dintre intensitatea si durata efortului. In acest sens, un antrenament
in care se face un efort de durata mai scurta si intensitate mai mare
poate avea acelasi consum caloric ca un antrenament de intensitate mai
mica si durata mai mare.
- Chiar daca efortul de intensitate
mare consuma doar glucoza, ea se reface ulterior din lipide printr-un
proces numit gluconeogeneza.
- La cheltuielile energetice
zilnice ale organismului, o contributie importanta o are metabolismul
bazal, prin acesta intelegand consumul energetic al organismului in
conditii de repaus fizic si termic, adica energia folosita de organism
pentru toate activitatile fiziologice necesare functionarii (bataile
inimii, peristaltismul intestinal, activitatea celulelor etc).
Rezultatele studiilor efectuate de Tabata I. si colaboratorii
privind antrenamentul pe intervale de intensitate maximala au
evidentiat, printre altele, intensificarea metabolismului bazal dupa
acest tip de exercitii, mai mare decat cea produsa de exercitiile
aerobe.
- cel mai mare consumator energetic al organismului
este masa musculara. Cu cat aceasta este mai dezvoltata, cu atat
consuma mai multe calorii pentru aceeasi activitate (pentru parcurgerea
a 100 km, un motor de 3000 cm consuma mai mult combustibil decat unul
similar dar cu capacitatea de 1000 cm). Este motivul pentru care
necesarul caloric zilnic al barbatilor este mai mare decat cel al
femeilor (au o masa musculara mai bine reprezentata). Ori se stie ca
antrenamentul anaerob este cel folosit pentru dezvoltarea masei
musculare.
In sprijinul ideilor de mai sus,
mentionam faptul ca cele mai mici plici de tesut adipos le au
culturistii (2 mm - chiar mai mici decat ale maratonistilor).
Este foarte adevarat ca adaptarea cardio-vasculara este
realizata de antrenamentul aerob (asa-numitul “antrenament
cardio”), motiv pentru care nu contestam rolul sau benefic
pentru organism. Ruperile de ritm, prin intervale de mare intensitate
par insa a fi o solutia mai buna pentru scaderea in greutate decat
mentinerea unui ritm submaximal o durata mai lunga. In acelasi sens,
antrenamentul “la sala”, cu greutati, desi folosit
in principal pentru tonifierea si dezvoltarea masei musculare, sau
tocmai de aceea, este indicat si pentru cresterea cheltuielilor
energetice ale organismului cu consecinta sa fireasca in conditiile
unui aport caloric normal sau scazut, scaderea stratului de tesut
adipos.
Oricum, aceasta discutie ramane inca
deschisa, noi cercetari fiind necesare pentru clarificare.
